In noaptea de Boboteaza se deschid cerurile si Dumnezeu iti indeplineste dorintele bune!

In traditia populara , aceasta zi de ajun, care precede sarbatoarea propriu zisa, a Bobotezei, este chiar mai importanta decat sarbatoarea in sine. Acest lucru e posibil datorita numarului mare de practici magico-rituale, cat si prin intensitatea sacralitatii ce se pogoara asupra ei.

Ajunul Bobotezei se serbeaza prin post, deoarece se spune ca cine va posti in ajun de Boboteaza va avea spor tot anul.

Totodata in aceasta zi de ajun exista traditia conform careia preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfintind atat gospodariile, cat si pe locuitorii acestora.

Se mai spune, din batrani, ca in aceasta noapte ouale de corb crapa din cauza gerului si, astfel, ies puii, care vor incerca sa zboare.

In noaptea de Boboteaza se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu ii indeplineste dorintele.

Tot in ajun de Boboteaza fetele mari pot sa-si afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau sa ceara de la preot un fir de busuioc sfintit pentru a-l pune noaptea sub perna. Se spune ca peste noapte vor visa chipul celui sortit.

Tot pentru a-l vedea in vis pe cel sortit, fetele mari trebuie sa-si puna pe degetul inelar un fir de matase rosie si un firicel de busuioc.

In vremurile mai indepartate fetele tinere si femeile necasatorite puneau busuioc la streasina casei, iar daca, a doua zi, il gaseau plin de chiciura, insemna ca se vor marita cu un baiat bogat.

In ajun de Boboteaza exista si superstitia conform careia daca o femeie se impiedica si cade pe gheata , atunci, in viitorul apropiat, va avea loc o casatorie.

O alta superstitie ne mai spune ca cine va stranuta in ziua de ajun de Boboteaza va avea spor in anul ce urmeaza.

De asemenea, in ajunul Bobotezei, exista si o serie de superstitii referitoare la vreme, si anume:

Daca in ajunul Bobotezei e bruma pe pomi, vor fi poame multe;
Daca in ajun de Boboteaza picura din streasina atunci va fi o vara ploioasa;

Daca ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;
In directia in care va stropi preotul cu busuiocul muiat in ageasma, de acolo vor veni ploile de peste an;
Daca in ajunul Bobotezei, cand preotul umbla cu “Iordanul” prin sate, ii va scarti zapada sub picioare, atunci va fi un an bogat si rodnic.

In Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate. In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca. Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare.

In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie sa primeasca de la duhovnic binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.

Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: “acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi… Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa”.

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *